Limbaj urât.
Singur, atât de singur...
Ziua Îndrăgostiţilor e de rahat. Da de R A H A T! * scuzaţi-mi limbajul* Nu sunt invidioasă, geloasă sau orice alt cuvânt care se termină în "să" sau "oasă". *eşti geloasă, invidioasă şi nebună* Oh, îţi mulţumesc Voce Interioară, dar nu mă interesează acum părerea ta.
La naiba, încă de când eram mică uram Ziua asta tâmpită şi internaţională fără sens. Acum pe bune. Dacă iubeşti pe cineva poţi să îi areţi în fiecare zi prin nişte gesturi mărunte dar cu semnificaţie. Nu ai nevoie de o zi ca asta care urmează să îi spui iubitei sau iubitului sau persoanei dragi că o iubeşti/ placi sau ţi la ea. Ce sens are? Pe bune. Nu este ca şi Crăciunul sau 8 Martie sau 1 Martie. Am mai auzit comparaţia asta că "atunci de Crăciun cum e ". Nu e deloc aşa, Crăciunul e Crăciun. Are o cu totul altă semnificaţie! Ziua Îndrăgostiţilor e marea greşeală a cuiva care a stat prea mult pe toaletă ( ideile "bune" deobicei vin pe toaletă").
A da! Şi nu spun toate astea fiindcă sunt revoltată sau frustrată deoarece nu am pe nimeni şi sunt un mare FOREVER ALONE. Fiindcă, sincer, sincer, îmi este totuna. Dacă vreau să fac ceva special de ziua asta pot să ies cu un tip, oarecare, la o prăjitură. Stau o oră întreagă şi înfulec apoi beau suc şi după mă sărut cu ăla ca să vadă lumea că de` am şi eu cu cine să mă sărut iar apoi mă car acasă. Şi am sărbătorit ziua bla bla bla, care pentru mine nu are nici o semnificaţie.
Acum , să vă dau un motiv bun? Poi este unul. Am sărbătorit ziua asta acum doi ani parcă, în fine, şi nu mi-a crescut nici inima, nici nu mi s-a micşorat. La fel şi sentimentele mele pentru prietenul de atunci, cu care ţin să precizez eram de un an împreună. Deci, idea este că nu s-a schimbat nimic între noi. Nu am simţit ceva foarte special decât faptul că am fost împreună la fel ca în alte zile. Atât! Oricum, susţin până în capăt că este o prostie şi o mare greşeală această zi.
Mna, acum poate că am părut disperată dar asta e... Când eşti un forever alone, păţăşti! *râde isteric* .
See ya, later!
Şi eu sunt o mare forever alone şi chiar nu dau doi bani pe aşa-zisa sărbătoare a îndrăgostiţilor. Mă rog, e doar un alt prilej de a-şi da cadouri (pe care, evident, şi le pot da oricând). Mna, cred că e un fel de manipulare :)). Poate vor ca noi, cei forever alone, vâzând atâţia îndrăgostiţi, să ne molipsim. Just sayin' :-).
RăspundețiȘtergereDa de unde! Nu dau doi bani pe noi ăştia forever alone. Ei vor doar să scoată profit şi le iese. Ştii cum îi: mare îi grădina Domnului şi mulţi proşti îs în ea. :D
ȘtergereSi ce?Eu sunt forever alone in fiecare an.Si anul asta chiar as avea motive sa ma oftic, chiar ar avea cine sa-mi faca in ciuda.Numai ca..nu-mi pasa.Si daca nu as fi gasit atatea postari pe tema "Valentine's Day" cel mai probabil as fi uitat ca e pe 14 februarie.
RăspundețiȘtergereTot ce-mi amintesc de ziua asta erau jocurile pe care le faceam la scoala, organizate de profa de engleza.
Ah, jocurile alea... Mda şi noi organizam. Erau drăguţe, pe atunci. Poate pentru că aveam colegi drăguţi, nu ca acum. De fapt, nici atunci nu aveam aşa ceva dar mna, era mai cumsecade ca şi cei de acum.
ȘtergereEu ce să îţi spun de ciudă? Toate prietenele mele, care îmi sunt şi colege de clasă au iubiţi. Ce ar trebui să fac când ele povestesc despre cum iubitul lor îşi scoate boxeri din ... sertar? Să mă tai? Să mă oftic? Da de unde. Nu le bag în seamă. Très simple!